luni, 12 decembrie 2011
Surse de inspiratie pentru profesorii de engleza
http://www.teachingenglish.org.uk/- Pentru ca aici gasiti surse gratuite pentru a le folosi in lectiile voastre de engleaza.Aici gasiti planuri de lectie,multe activitati pe care sa le faceti cu elevii vostri,fise de lucru pe care le puteti descarca gratuit pentru clasele primare si gimnaziale.
http://www.usingenglish.com/handouts/ -Pentru ca aici gasiti fise de lucru si exercitii de gramatica si limba foarte bine organizate pentru cursurile de limba engleza ca limba straina
http://www.englishdaily626.com/ -Pentru ca aici gasiti de la exercitii de gramatica si vocabular la exercitii de vorbire si pronuntare
http://www.englishdaily626.com/ -Pentru ca aici gasiti teste,proverbe,americanisme,chiar si replici din filme
http://www.5minuteenglish.com/- Pentru ca aici gasiti moduri de a explica pe intelesul celor mici diferite probleme de gramatica si alte lucruri care li se par confuze
http://www.esolcourses.com/ -Pentru ca aici gasiti activitati pentru nivel elementar,intermediar,avansat si chiar pentru cei ce doresc sa invete limbajul economic.
http://www.learnenglish.de/ -Pentru ca aici gasiti planuri de lectie,tipsuri de predare efiecienta
http://www.mes-english.com/ -Dedicat celor ce predau celor mici,avand la dispozitie jocuri,planuri de lectie,fise de lucru si alte activitati pe care le puteti descarca gratuit pentru printat.
sâmbătă, 10 decembrie 2011
Teaching and learning English through jokes
English is an analytical language. In other words inflections are scarce, grammatical meanings must be expressed by alternative means .As a result of this the English language is abundant in idioms, phrases, homonyms and homophones. Most of the English jokes are based on such play on words. This activities can make the students more aware of the role of the humour in ambiguous words and in this way they can enrich their vocabularies and simultaneously participate in an active language practice.
1.English Language-A poem
Have you ever wondered why foreigners have trouble with the English Language?
Let's face it
English is a stupid language.
There is no egg in the eggplant
No ham in the hamburger
And neither pine nor apple in the pineapple.
English muffins were not invented in England
French fries were not invented in France.
We sometimes take English for granted
But if we examine its paradoxes we find that
Quicksand takes you down slowly
Boxing rings are square
And a guinea pig is neither from Guinea nor is it a pig.
If writers write, how come fingers don't fing.
If the plural of tooth is teeth
Shouldn't the plural of phone booth be phone beeth
If the teacher taught,
Why didn't the preacher praught.
If a vegetarian eats vegetables
What the heck does a humanitarian eat!?
Why do people recite at a play
Yet play at a recital?
Park on driveways and
Drive on parkways
You have to marvel at the unique lunacy
Of a language where a house can burn up as
It burns down
And in which you fill in a form
By filling it out
And a bell is only heard once it goes!
English was invented by people, not computers
And it reflects the creativity of the human race
(Which of course isn't a race at all)
That is why
When the stars are out they are visible
But when the lights are out they are invisible
And why it is that when I wind up my watch
It starts
But when I wind up this observation,
It ends.
2.A linguistics professor was lecturing to his English class one day. "In English," he said, "A double negative forms a positive. In some languages, though, such as Russian, a double negative is still a negative. However, there is no language wherein a double positive can form a negative."
A voice from the back of the room piped up, "Yeah, right."
Don't understand the joke? "Yeah, right." is a slang expression which actually means "I don't think so." Technically, however, it is a double positive, which proves the professor wrong.
A customer ordered some coffee in a café. The waiter arrived with the coffee. and placed it on the table. After a few moments, the customer called for the waiter.
'Waiter,' he said. 'There's dirt in my coffee!'
'That's not surprising, Sir,' replied the waiter. 'It was ground only half-an-hour ago.'
..
7.10 Amusing Collective Nouns
Malapropisms and Spoonerism
Most of the grammatical errors of the 21st century are careless, and boring in comparison with the 19th century of Sheridan's Mrs Malaprop and Mr William Spooner, which are rich in hilarity and wit.
Malapropisms
Mrs Malaprop: thought does not become a young woman; the point we would request of you is, that you will promise to forget this fellow -- to illiterate * him, I say, quite from your memory.
* Obliterate. A malapropism is where you replace a word with one of a similar sound but different meaning.
Spoonerisms
Mr Spooner: You have hissed my mystery lectures. (You have missed my history lessons). With Spoonerisms you swap the first letters of words to make real words, as a result the sentence takes a comic turn. One side effect is that once alerted, you cannot stop making up spoonerism, especially if the frisky is running whee.
Perhaps you have trouble remembering people's names? We know a couple called Lick and Diz.
Mondegreens
There's a bad moon on the rise as - There's a bathroom on the right. Hearing problem.
Just call me angel of the morning, angel; just brush my teeth before you leave me." (Brush my cheek)
Five Further Funny Grammatical Errors
That man's not worth losing your head over.
1.English Language-A poem
Have you ever wondered why foreigners have trouble with the English Language?
Let's face it
English is a stupid language.
There is no egg in the eggplant
No ham in the hamburger
And neither pine nor apple in the pineapple.
English muffins were not invented in England
French fries were not invented in France.
We sometimes take English for granted
But if we examine its paradoxes we find that
Quicksand takes you down slowly
Boxing rings are square
And a guinea pig is neither from Guinea nor is it a pig.
If writers write, how come fingers don't fing.
If the plural of tooth is teeth
Shouldn't the plural of phone booth be phone beeth
If the teacher taught,
Why didn't the preacher praught.
If a vegetarian eats vegetables
What the heck does a humanitarian eat!?
Why do people recite at a play
Yet play at a recital?
Park on driveways and
Drive on parkways
You have to marvel at the unique lunacy
Of a language where a house can burn up as
It burns down
And in which you fill in a form
By filling it out
And a bell is only heard once it goes!
English was invented by people, not computers
And it reflects the creativity of the human race
(Which of course isn't a race at all)
That is why
When the stars are out they are visible
But when the lights are out they are invisible
And why it is that when I wind up my watch
It starts
But when I wind up this observation,
It ends.
2.A linguistics professor was lecturing to his English class one day. "In English," he said, "A double negative forms a positive. In some languages, though, such as Russian, a double negative is still a negative. However, there is no language wherein a double positive can form a negative."
A voice from the back of the room piped up, "Yeah, right."
Don't understand the joke? "Yeah, right." is a slang expression which actually means "I don't think so." Technically, however, it is a double positive, which proves the professor wrong.
A customer ordered some coffee in a café. The waiter arrived with the coffee. and placed it on the table. After a few moments, the customer called for the waiter.
'Waiter,' he said. 'There's dirt in my coffee!'
'That's not surprising, Sir,' replied the waiter. 'It was ground only half-an-hour ago.'
..
7.10 Amusing Collective Nouns
- A cuddle of teddy bears
- A conjunction of grammarians
- A promise of barmen
- An obeisance of servants
- A staff of employees
- A fraid of ghosts
- A nastiness of villains
- A promise of tomorrows
- A prudence of vicars
- A clique of photographers
Malapropisms and Spoonerism
Most of the grammatical errors of the 21st century are careless, and boring in comparison with the 19th century of Sheridan's Mrs Malaprop and Mr William Spooner, which are rich in hilarity and wit.Malapropisms
Mrs Malaprop: thought does not become a young woman; the point we would request of you is, that you will promise to forget this fellow -- to illiterate * him, I say, quite from your memory.
* Obliterate. A malapropism is where you replace a word with one of a similar sound but different meaning.
Spoonerisms
Mr Spooner: You have hissed my mystery lectures. (You have missed my history lessons). With Spoonerisms you swap the first letters of words to make real words, as a result the sentence takes a comic turn. One side effect is that once alerted, you cannot stop making up spoonerism, especially if the frisky is running whee.
Perhaps you have trouble remembering people's names? We know a couple called Lick and Diz.
Mondegreens
There's a bad moon on the rise as - There's a bathroom on the right. Hearing problem.
Just call me angel of the morning, angel; just brush my teeth before you leave me." (Brush my cheek)
Five Further Funny Grammatical Errors
- It takes many ingredients to make Burger King great but, the secret ingredient is our people.
- Slow Children Crossing.
- "Should Madonna be aloud to adopt again?"
- Automatic washing machines. Please remove all your clothes when the light goes out.
- "Elephants Please Stay In Your Car." (Warning at a safari park).
That man's not worth losing your head over.
Comportamentul dificil al elevilor-solutii
Un profesor bun trebuie sa invete cum sa coordoneze eficient clasele de elevi. Unii dintre acestia pot fi greu sau foarte greu de stapânit, pot prezenta tulburari emotionale sau comportamentale, clasa se poate transforma într-un "câmp de lupta". Energiile elevilor ce prezinta dificultati emotionale-comportamentale nu sunt investite în activitati constructive. Astfel, sarcina profesorului este sa directioneze energia elevilor de la un comportament nepotrivit la unul adecvat. Redirectionarea acestor energii nu este o sarcina usoara.
Acest material îsi propune sa ofere o serie de sugestii prin care profesorul poate gestiona mai eficient "problemele" clasei. Printr-un management al comportamentului, profesorul poate preveni/ evita dezvoltarea unor situatii conflictuale în clasa, promovând climatul adecvat studiului.
Putem sa ne imaginam urmatoarea situatie:
Domnul Georgescu, profesor la o scoala din reteaua SAM, se afla la ora. Trece peste lipsa de entuziasm a clasei, încercând sa-si predea lectia cât mai bine. Eforturile sale sunt zadarnicite din start, petrecând mai mult timp cu monitorizarea si îndrumarea compor-tamentului elevilor d 17417w2221r ecât cu predarea propriu-zisa. În cele din urma reuseste sa focalizeze atentia elevilor asupra lectiei. Este concurat, din nou, sonor, de cei doi elevi (cunostinte vechi) din ultima banca .
Cum ar putea reactiona domnul Georgescu?
Le-ar putea spune: "Nu este cea mai buna modalitate de a te face remarcat la ora mea " sau "Sunteti obraznici, cum va permiteti sa-mi faceti galagie" sau "Aveti chef de vorba, vorbiti cu mine. Ce ati pregatit pentru astazi?" sau "stiti, am mai discutat subiectul acesta. Va rog, faceti si voi liniste" sau nu le-ar spune nimic, ignorându-i pur si simplu, dupa care s-ar înfuria si i-ar duce la director.
De fapt nici una dintre solutiile pe care le are la dispozitie nu-l poate ajuta prea mult, nici una dintre ele nu-i garanteaza ca astfel de probleme nu se vor repeta în clasa.
Astfel, domnul Geogescu poate tipa la ei, îi poate ameninta. Neremarcând o schimbare îsi repeta solutia, cazând în capcana de a face mai mult din acelasi lucru, agravând chiar problema. Dezamagit de încercarile sale, considera ca a încercat absolut totul, fara rezultat, si dezarmeaza, numind (considerând) acei elevi "needucabili, obraznici .".
Acesta experimenteaza o serie de emotii negative, se simte furios, dezamagit, frustrat, emotii care îi afecteaza, de fapt, eficienta ca profesor.
Repetându-se în timp aceste situatii, domnul Georgescu ajunge se sa îndoiasca de competentele sale didactice. Responsabilitatea pentru aceste comportamente inadecvate o va atribui, totusi, în întregime elevilor. Astfel, domnul Georgescu va adopta o atitudine critica-agresiva fata de elevi, elevii vor raspunde perseverând în aceste conduite inadecvate, considerându-l pe domnul Georgescu nedrept, acesta îsi va intensifica reactia negativa.
Primul pas ar fi sa accepte ca se confrunta cu o problema si sa-si asume responsabilitatea de a o depasi.
Din pacate, nu exista o solutie miraculoasa, care sa-i garanteze ca poate reusi sa schimbe peste noapte calitatea relatiilor pe care le-a stabilit, reducând în mod spectaculos incidenta comportamentelor perturbatoare în clasa, modificând eficienta învatarii si predarii în clasa.
Cele mai importante aspecte ale managementului comportamentului sunt:
· dezvoltarea unor credinte realiste;
· abordarea pozitiva a comportamentului;
· interiorizarea principiilor managementului comportamentului;
· tehnici de promovare a comportamentului dorit.
1.Credinte realiste - un alt mod de a privi relatia profesor-elevComportamentul elevilor nu poate fi controlat în mod direct. Poti sa-i controlezi pe câtiva, dar nu pe toti.Prin traditie, profesorii i-au privit pe elevi ca pe niste receptori pasivi de cunostinte. Ei au presupus în mod automat ca au dreptul de a fi autoritari si ca pot conduce elevii fara ca acestia sa protesteze. Multi profesori cred ca daca se concentreaza pe calitatea relatiei lor cu elevii apare pericolul de a-si pierde autoritatea. Numai ca aceasta conceptie limiteaza considerabil procesul educativ.
Când influenta esueaza ocazional, pot controla alegerile pe care elevii le fac, prin formularea clara a consecintelor.
Dezvoltarea unor credinte realiste fata de elevi permite profesorului promovarea unui comportament pozitiv în clasa.2.Abordarea pozitiva înseamna:
· afirmatii, reguli si îndemnuri pozitive, în dauna celor negative;
· folosirea constanta a laudelor si recompenselor (recunoasterea progresului, încurajarea sunt recompense);
· stimularea exersarii deprinderilor sociale de care au nevoie elevii pentru a avea succes;
· redirectionarea elevilor spre succes decât sublinierea greselilor.

Plan de disciplina în 9 pasi
Profesorul centrat pe pedepse, ca singura modalitate de a impune comportamentul asteptat, poate obtine în cele din urma linistea si disciplina pe care si le doreste, dar disponibilitatea elevilor de a învata este inhibata. Desi este mai simplu pentru profesor sa stabileasca controlul asupra elevilor printr-o atitudine autoritara, apelând la pedepse si amenintari, la nivelul elevilor aceste reactii negative nu fac decât sa activeze mecanismele de aparare.
De fiecare data când profesorul se comporta calm si asertiv cu elevii are mai multe sanse de a reduce comportamentele inadecvate.
În continuare este prezentat un set de metode ce pot ajuta în prevenirea si corectarea comportamentelor distructive în clasa.
1. Focalizeaza-te asupra celor care au un comportament adecvat
· Oricând este posibil, concentreaza-te mai întâi asupra acelor elevi care au ales sa se comporte adecvat, apreciindu-i verbal, ignorând în acelasi timp elevii care se comporta neadecvat.
"Bravo, îmi place ca ai ales sa fii atent si sa iei notite. Multumesc"
· Daca ceilalti elevi adopta acest comportament, apreciaza-i pentru aceasta schimbare.
· Daca unii dintre elevi persista cu respectivul comportament nepotrivit, poti sa-i directionezi asupra sarcinii.
2. Utilizeaza indicatiile pozitive
Indicatiile pozitive urmaresc sa foloseasca comportamentul pozitiv din clasa pentru a-l transmite si colegilor.
Exemplu: observi un elev care nu se conformeaza sarcinilor stabilite. Lânga acesta se afla un elev care are un comportament adecvat. Te plasezi lânga el si-i spui:
· "Mircea, multumesc ca ai început sa lucrezi de unul singur. Foarte bine."
· Nicolae, din banca sa, deschide cartea si caietul.
· Recunosti aceasta schimbare prin zâmbet, spunând: "Multumesc, Nicolae".
3. Utilizeaza aproprierea fizica
Exemplu: observi ca Marius nu se implica în rezolvarea sarcinii, asa ca te deplasezi spre acesta, oprindu-te spre a încuraja câtiva elevi care se concentreaza asupra sarcinii.
· "Razvan (trei banci distanta de Marius), lucrezi atent. Bravo!"
· Continui sa înaintezi spre Marius: "Sorin (o banca distanta), îmi place ca lucrezi bine de unul singur."
· Curând Marius se va concentra asupra exercitiului; apreciaza-l pentru aceasta alegere.
Acordarea unei atentii exagerate unor comportamente indezirabile provoaca în cele din urma comportamentul pe care încearca sa-l limiteze.
Acesti trei pasi au în comun faptul ca nu se acorda prea multa atentie comportamentelor indezirabile (tactica ignorarii), se folosesc în mod indirect elevii care au un comportament adecvat, care este recunoscut si apreciat de profesor, ca model ce este preluat de restul elevilor.
4. Utilizeaza întrebari pentru a-i redirectiona
Întrebarile aparent dezinteresate pot fi solutii eficiente de refocalizare a atentiei elevilor.
Exemplu: te apropii prietenos de unul sau mai multi elevi, încercând sa nu dai atentie comportamentului acestora.
· Le poti adresa o întrebare prietenoasa: Cum merge? Aveti nevoie de ajutor? Silvia, ai nevoie sa verific ce ai facut pâna acum?"
· Pleci de lânga ei spunând "Am sa ma întorc peste cinci minute sa vad ce ati facut pâna acum".
5. Repeta-i directia
Dându-i elevului indicatii privind comportamentul, asteptati câteva secunde pentru a-i permite sa adopte comportamentul solicitat.
Exemplu: observi ca Maria s-a oprit din activitate.
· Te deplasezi repede lânga banca ei: "Maria, as prefera sa continui sa raspunzi la întrebari, multumesc".
· Nu te astepti la o încuviintare imediata, pleci de lânga ea pentru a-i da câteva secunde pentru a-si modifica comportamentul.
· Când Maria revine asupra exercitiului, te deplasezi spre banca ei pentru a aprecia aceasta schimbare.
6. Redirectioneaza comportamentul elevilor
Pentru a nu pierde timpul în controverse (polemici) provocate de comportamentul secundar urmareste sa-i redirectionezi asupra sarcinii.
Exemplu: observi ca Mirela si Adela vorbesc în timpul orei, nefiind atente.
· Te deplasezi lânga eleve: "Mirela, Adela as prefera sa încetati sa mai vorbiti si sa fiti atente."
· Mirela raspunde: "Doar o întrebam pe Adela ce a scris. Am ramas în urma." (comportament secundar).
· Raspunsul tau: "Îmi dau seama ca ai ales sa completezi unde ai ramas în urma si nu poti astepta pâna la sfârsitul lectiei (recunoastere a situatiei), dar chiar acum prefer sa fiti atente (redirectionare), multumesc (întaresc expectanta)".
7. Da-i posibilitatea sa-si reaminteasca regulile
Reamintirea prieteneasca a regulilor din clasa ta se poate dovedi o strategie eficienta care evita confruntarea. Referirea la reguli ca "regulile noastre" permite o abordare impersonala a problemelor de disciplina.
Exemplu: "Corina, reaminteste-ti regula noastra de a nu jigni pe ceilalti! Mi-ar placea s-o urmezi. Multumesc."
8. Ofera-i alternative clare
Prezentând consecintele continuarii unui comportament nepotrivit, transmiti respon-sabilitatea alegerii elevului.
Exemplu: Observi ca Maria îsi copiaza tema la matematica pentru ora viitoare.
· Te deplasezi catre ea si, calm si asertiv, prezinti consecintele continuarii acestui comportament:
· "Maria, as prefera sa alegi sa deschizi caietul si sa fii atenta (restabilirea directiei). Daca alegi sa nu fii atenta vom discuta acest lucru la sfârsitul orei (prezentarea consecintelor). Deschide caietul si ia notite, multumesc (întaresc expectanta)".
9. Foloseste consecintele stabilite
Daca elevul continua sa faca alegeri nepotrivite, poti aplica consecintele stabilite.
Exemplu:
· "Maria, ai ales sa discutam la sfârsitul orei (aplic consecintele). Acum fii atenta si rezolva exercitiul, multumesc.
· Când elevul adopta un comportament adecvat, repara relatia printr-o încurajare.
". .Multumesc."
Utilizarea frecventa a acestei expresii, finalizând orice solicitare (indicatie) facuta elevului, ar putea parea pretentioasa si exagerata, dar:
· promoveaza bunele maniere în clasa, acolo unde profesorul este cel mai important model;
· nu impune comportamentul, dar arata într-un mod ferm si politicos ce se asteapta de la elev;
· induce cu o mai mare probabilitate comportamentul dorit. Fiind exprimat dupa fiecare solicitare si nu dupa adoptarea comportamentul dorit de profesor, cresc sansele de a se adopta acest comportament prin crearea unei presiuni asupra elevului care este apreciat pozitiv, în avans, pentru comportamentul ce se asteapta a fi adoptat.
Alte aspecte ale unui management al comportamentului
Pozitionarea în spatiul clasei, mobilitate
Locul unde te pozitionezi în clasa poate avea un impact semnificativ asupra eficientei tale ca profesor. Daca nu ai fost atent pâna acum la acest lucru, tine cont de urmatoarele sugestii:
· Nu te pozitiona doar în fata clasei (la catedra), restul salii va deveni teritoriul elevilor.
· Misca-te prin clasa, stabileste-ti toata clasa ca teritoriu.
· Când esti în fata, pozitioneaza-te catre unul dintre colturile clasei de unde poti observa elevii mai bine decât daca ai sta în mijloc.
· Du-te la elev când vrei sa-i corectezi comportamentul, nu încerca sa intervii din cealalta parte a clasei.
· Nu invada spatiul personal al unui elev. Daca te apropii prea mult, vor creste sansele de a transforma disciplina într-o confruntare.
Scurt si simplu
Uneori suntem tentati, atunci când ne confruntam cu diverse probleme de comportament, sa ne revarsam frustrarea (întemeiata, de altfel) asupra elevului, într-un lung monolog ineficient.
Exemplu:
"Ion, deschide caietul si rezolva exercitiul. Multumesc."
În loc de:
"Ion, ai uitat sa-ti faci tema. Daca ai petrece mai putin timp cu prietenii tai facând tot felul de tâmpenii si ai fi atent mai mult la lucrurile cu adevarat importante în viata, s-ar putea sa iasa totusi ceva bun din tine. Acum, deschide caietul si rezolva exercitiul."
Da sfaturi înainte de avertizare
Este o tehnica simpla prin care se evita o confruntare directa cu un elev. Dându-i sfaturi legate de felul în care se comporta, se creeaza oportunitati ca elevul sa-si asume responsabilitati personale.
Exemplu:
"Aurel, daca nu încerci sa rezolvi de unul singur, s-ar putea sa-ti fie greu la lucrare."
"Marian, daca vorbesti urât cu colegii, s-ar putea ca acestia sa refuze sa te mai ajute la matematica."
Foloseste limbajul pozitiv
Utilizarea negatiilor în activitatea cu elevii poate provoca reactii de respingere din partea acestora. Indicarea comportamentului dorit permite o mai mare confirmare a acestuia.
Exemplu:
" Carla, mi-ar placea sa alegi sa lucrezi în liniste. Multumesc." Este o indicatie care are un efect mai puternic decât: "Carla, te rog, nu te mai agita atâta. "
Metode si tehnici folosite in predarea limbii engleze
În practica predării limbii engleze există o multitudine de metode care au fost şi sunt folosite, unele mai eficiente, altele mai puţin eficiente. Dintre cele tradiţionale ne-am oprit la metoda traducerii (Grammar Translation Method), cea mai populară dintre cele tradiţionale, chiar dacă foarte controversată, metoda audio-linguală (Audio-lingual Method) şi Prezentare, Practică, Producere (Presentation, Practice, Production). Metodele moderne alese sunt mai numeroase, lucru explicabil prin varietatea profesorilor ce predau limba engleză şi teritoriilor unde aceasta se predă, ceea ce face ca didactica limbii engleze să beneficieze de experienţe vaste în aceste sens şi discuţii valoroase. Aşadar, ne-am oprit la metoda directă (The Direct Method), Calea tăcerii (The Silent Way), Suggestopedia, Învăţarea limbii în comunitate (Community Language Learning), metoda răspunsului fizic total (The Total Physical Response Method), metoda comunicativă (Communicative Language Teaching) (pentru informaţiile despre metode vezi Harmer, 2004 şi Larsen-Freeman, 1986). Desigur, selecţia acestor metode este subiectivă, criteriile după care au fost alese fiind eficienţa lor şi gradul de popularitate.
I Cadrul teoretic
Metode tradiţionale
Metoda traducerii (Grammar Translation Method)
Este metoda clasică, considerată simplă şi eficientă (Stern, 1996, p. 453), ale cărei principale obiective sunt studiul gramaticii, al vocabularului şi al literaturii.
Abordarea este una deductivă, accentul căzând pe învăţarea conştientă. Capacitatea de receptare a mesajului scris şi capacitatea de exprimare scrisă sunt cele mai exersate abilităţi. Limba nativă a studenţilor este intens folosită, tehnicile folosite fiind traduceri, citirea textelor, exerciţii de gramatică şi vocabular.
Rolurile profesorului sunt următoarele: manager, coordonator şi evaluator al studenţilor, interacţiunea în clasă având loc în special între profesor şi studenţi (abordarea frontală). Corectarea studenţilor este foarte importantă, deoarece se pune accent pe acurateţe.
Metoda audio-linguala (The Audio-Lingual Method)
S-a dezvoltat în SUA în timpul celui de-al doilea război mondial. Principalul obiectiv este acela ca studenţii să înveţe să folosească limba într-un mod comunicativ, în mod automat.
Vocabularul şi gramatica sunt prezentate sub forma unor dialoguri care sunt învăţate prin repetiţie şi imitaţie. Gramatica este predată în mod inductiv. Exerciţiile care dezvoltă capacitatea de receptare a mesajului scris şi capacitatea de exprimare scrisă sunt bazate pe activităţile comunicative. Tehnicile folosite sunt: dialoguri, jocuri de rol, repetiţii, exerciţii de gramatică şi vocabular. Limba maternă a studenţilor nu este folosită;
Profesorul este cel care controlează studenţii şi cel care le oferă modelul de limbaj, studenţii fiind imitatori ai acestui model. Există interacţiune şi între profesor şi studenţi, dar şi între studenţi. Erorile studenţilor nu sunt considerate esenţiale. Evaluarea este orală.
Prezentare, Practică, Producere (Presentation, Practice, Production)
Aceasta este varianta britanică a metodei audio-linguale, observă Jeremy Harmer (2004, p. 80). Se constituie din trei etape. În prima etapă profesorul introduce elementele de limbaj ce trebuie asimilate. Studenţii exersează folosind tehnici de reproducere şi repetiţie. A treia etapă se referă la folosirea limbajului prezentat şi asimilat într-un mod original şi autentic de către elevi.
La fel ca şi în cazul metodei audio-linguale vocabularul şi gramatica sunt predate inductiv. Comunicarea primează, limba maternă nefiind folosită. Modelul este profesorul, acesta fiind cel care coordonează activitatea. Pentru că este o metodă bazată pe comunicare şi evaluarea se face tot în acest fel.
Metode moderne
Metoda directă (The Direct Method)
Inventatorul metodei este C. Berlitz. Principalul obiectiv al acesteia este acela de a învăţa studenţii să comunice într-o limbă străină. Nu este admisă traducerea, profesorul folosindu-se de lumea reală, imagini, pantomimă pentru a sugera sensul. Limba maternă nu este folosită deloc.
Gramatica este predată inductiv. Studenţii exersează vocabularul în context. Toate cele patru dimensiuni ale predării limbii sunt dezvoltate: capacitatea de exprimare orală, capacitatea de receptare a mesajului oral, capacitatea de receptare a mesajului scris şi capacitatea de exprimare scrisă. Tehnicile folosite sunt: conversaţia, citirea cu voce tare, exerciţii, compuneri, repetiţii.
Rolul profesorului este acela de a fi partener al studentului. Interacţiunea are loc între profesor şi studenţi, dar şi între studenţi şi studenţi. Auto-evaluarea este des folosită. Nu există evaluare formală; aceasta se face sub forma unui interviu şi a redactării unui text scris.
Calea tăcerii (The Silent Way)
Este o metodă introdusă de C. Gattengo, principiul de bază atestând faptul că predarea trebuie subordonată învăţării. Studenţii au un rol activ, fiind responsabili de propria lor învăţare. Aceştia exersează mult, principalele domenii pe care se pune accent fiind pronunţia şi gramatica.
Toate cele patru dimensiuni ale predării limbii sunt dezvoltate: capacitatea de exprimare orală, capacitatea de receptare a mesajului oral, capacitatea de receptare a mesajului scris şi capacitatea de exprimare scrisă. Limba nativă este folosită doar atunci când este necesar.
Rolul profesorului este acela de a ajuta elevii. Profesorul este tăcut, dar foarte activ; vorbeşte doar pentru a da anumite sugestii. Există interacţiune între studenţi. Greşelile sunt considerate ca fiind normale; studenţii sunt încurajaţi să se autocorecteze. Se pune accentul pe evaluarea continuă.
Suggestopedia
Inventatorul metodei este G. Lozanov. Metoda consta în aplicarea studiului sugestiei în pedagogie, dezvoltată cu scopul de a ajuta studenţii să depăşească barierele învăţării. Principalul obiectiv este de a accelera procesul învăţării folosind puterile mentale. Studenţii stau cât de confortabil posibil (scaune moi, muzică, o atmosferă plăcută). Ei primesc noi nume şi noi ocupaţii, de-a lungul cursului creându-şi chiar noi biografii.
Sunt două stadii ale lecţiei: una receptivă şi una activă. Studenţii participă la diferite activităţi: citesc, interpretează dialoguri, exersează diverse jocuri, dramatizări. Elementele pe care se pune accent sunt vocabularul, capacitatea de exprimare orală, capacitatea de receptare a mesajului scris şi capacitatea de exprimare scrisă. Gramatica nu este considerată ca fiind foarte importantă. Limba maternă a studenţilor este folosită dacă e necesar. Greşelile nu sunt corectate imediat, accentul fiind pe fluenţă. Nu există teste formale, fiind evaluată performanţa studenţilor în clasă.
Învăţarea limbii în comunitate (Community Language Learning)
Metoda provine din consilierea în domeniul învăţării, dezvoltată de C.A.Curran, care vede profesorii drept consilieri lingvistici. Principalele obiective sunt învăţarea limbii într-un mod comunicativ şi învăţarea despre propria învăţare. Se pune accentul pe comunicare, dezvoltarea pronunţiei, a capacităţii de receptare a mesajului oral, capacităţii de receptare a mesajului scris, precum şi discutarea unor elemente de gramatică. Limba nativă a studenţilor este folosită pentru ca aceştia să se simtă în siguranţă. Interacţiunea are loc atât între profesor şi studenţi, cât şi între studenţi. Rolul profesorului este asemănător cu acela al unui consilier care sprijină studenţii şi îi încurajează. Greşelile sunt corectate de către profesor. Evaluarea constă într-un test oral sau scris la finalul cursului.
Metoda răspunsului fizic total (The Total Physical Response Method)
Este introdusă de J. Asher. Metoda acordă o foarte mare importanţă dezvoltării capacităţii de receptare a mesajului oral. Unul din cele mai importante obiective este ca studenţii să se bucure de experienţa învăţării. Metoda are ca scop reducerea stresului în învăţarea unei limbi străine. Partea iniţială a lecţiei constă în modelare, profesorul dând comenzi, realizând acţiuni împreună cu studenţii. În a doua fază a lecţiei studenţii demonstrează că au înţeles comenzile.
În etapa iniţială profesorul vorbeşte şi studenţii răspund nonverbal; mai târziu rolurile se schimbă. Limba maternă este folosită doar la început, profesorul fiind coordonatorul studenţilor, studenţii fiind imitatorii acestuia. Studenţii vor vorbi atunci când simt că sunt pregătiţi. Profesorul este tolerant cu greşelile studenţilor. Evaluarea constă în verificarea înţelegerii prin realizarea unor activităţi.
Metoda comunicativă (Communicative Language Teaching)
Principalul obiectiv este fluenţa studenţilor. Se pune accent pe comunicarea „reală” (Harmer, 2004, p. 85). Toate cele patru dimensiuni ale predării limbii sunt dezvoltate: capacitatea de exprimare orală, capacitatea de receptare a mesajului oral, capacitatea de receptare a mesajului scris şi capacitatea de exprimare scrisă. Gramatica este învăţată prin practică. Limba maternă a studenţilor nu este folosită. Tehnicile folosite sunt: discuţii, dezbateri, jocuri de rol, activităţi comunicative scrise, drama etc.
Rolurile profesorului sunt acelea de facilitator şi manager al activităţii studenţilor, dar şi de partener al acestora, interacţiunea având loc în special între studenţi. Sunt folosite materiale autentice şi interesante. Erorile sunt tolerate în special în timpul activităţilor comunicative când accentul este pus pe fluenţă. Studenţii sunt evaluaţi atât oral cât şi în scris.
Studiu de caz
Aceste date teoretice stau la baza unei cercetări ce are ca scop determinarea metodelor folosite de profesorii de limba engleză în ciclul predare-învăţare. Metodele folosite în acest scop au fost de factură calitativă: interviuri şi chestionare bazate pe întrebări deschise. La acest studiu au participat 10 profesori care predau în şcoli generale şi licee din Timişoara şi o grupă de 10 studenţi, specializarea engleză din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii de Vest Timişoara..
Concluziile acestei cercetări au dus la stabilirea faptului că metodele moderne sunt preferate de către aceştia, îndeosebi metoda comunicativă. Cu toate acestea, nu sunt ignorate nici cele tradiţionale, anumite elemente ale acestora fiind des folosite.
Metodele tradiţionale menţionate de către profesorii şi studenţii care au participat la acest studiu au fost toate cele prezentate în partea teoretică a lucrării: metoda traducerii, metoda audio-linguală, Prezentare, Practică, Producere. Acestea sunt considerate încă eficiente şi folosite în predare.
Avantajele acestor metode constau în faptul că asigură cunoştinţe solide de gramatică şi vocabular, dezvoltă capacităţile de exprimare scrisă. Se pune accentul pe cultura şi literatura străină, care sunt aprofundate. Profesorul are un mai mare control al clasei decât în cazul metodelor moderne.
Dintre metodele moderne prezentate mai sus au fost menţionate doar câteva: metoda directă, metoda comunicativă şi metoda învăţării limbii în comunitate. Acestea sunt folosite cu succes, celelalte metode descrise, Calea tăcerii, Suggestopedia, Metoda răspunsului fizic total nefiind folosite. Motivele pentru care aceste metode nu sunt utilizate sunt lipsa lor de eficienţă în cadrul unor grupuri mari, cum sunt clasele de elevi cu care se lucrează în şcoli şi necunoaşterea lor.
Metodele moderne sunt preferate datorită eficacităţii lor sporite în ceea ce priveşte comunicarea, dezvoltându-se capacitatea de exprimare orală.. Alte avantaje ale acestora ar fi faptul că interacţiunea între profesor şi elevi şi între elevi şi elevi este sporită. De asemenea sunt metode bazate pe joc, ceea ce le face mai plăcute, motivaţia elevilor crescând. Se creează, astfel, noi oportunităţi pentru dezvoltarea limbajului şi folosirea lui în comunicare.
Concluzia finală este aceea că metodele tradiţionale coexistă cu cele moderne în predarea limbii engleze, fiecare având avantajele ei, elemente ce pot fi oricând folosite cu succes. Abordarea eclectică, după cum o numeşte Chastain (1988), este aşadar cea mai eficientă în predare, metodele folosite adaptându-se clasei de elevi.
Bibliografie:
• Chastain, K. 1988. Developing Second – Language Skills. Theory and Practice. Orlando Florida: Harcourt Brace Jovanovich Publishers.
• Harmer, J. 2004. The Practice of English Language Teaching. London: Longman.
• Larsen-Freeman, D. 1986. Techniques and Principles in Language Teaching. Oxford: Oxford University Press.
• Stern, H. H. 1996. Fundamental Concepts of Language Teaching. Oxford: Oxford University Press.
I Cadrul teoretic
Metode tradiţionale
Metoda traducerii (Grammar Translation Method)
Este metoda clasică, considerată simplă şi eficientă (Stern, 1996, p. 453), ale cărei principale obiective sunt studiul gramaticii, al vocabularului şi al literaturii.
Abordarea este una deductivă, accentul căzând pe învăţarea conştientă. Capacitatea de receptare a mesajului scris şi capacitatea de exprimare scrisă sunt cele mai exersate abilităţi. Limba nativă a studenţilor este intens folosită, tehnicile folosite fiind traduceri, citirea textelor, exerciţii de gramatică şi vocabular.
Rolurile profesorului sunt următoarele: manager, coordonator şi evaluator al studenţilor, interacţiunea în clasă având loc în special între profesor şi studenţi (abordarea frontală). Corectarea studenţilor este foarte importantă, deoarece se pune accent pe acurateţe.
Metoda audio-linguala (The Audio-Lingual Method)
S-a dezvoltat în SUA în timpul celui de-al doilea război mondial. Principalul obiectiv este acela ca studenţii să înveţe să folosească limba într-un mod comunicativ, în mod automat.
Vocabularul şi gramatica sunt prezentate sub forma unor dialoguri care sunt învăţate prin repetiţie şi imitaţie. Gramatica este predată în mod inductiv. Exerciţiile care dezvoltă capacitatea de receptare a mesajului scris şi capacitatea de exprimare scrisă sunt bazate pe activităţile comunicative. Tehnicile folosite sunt: dialoguri, jocuri de rol, repetiţii, exerciţii de gramatică şi vocabular. Limba maternă a studenţilor nu este folosită;
Profesorul este cel care controlează studenţii şi cel care le oferă modelul de limbaj, studenţii fiind imitatori ai acestui model. Există interacţiune şi între profesor şi studenţi, dar şi între studenţi. Erorile studenţilor nu sunt considerate esenţiale. Evaluarea este orală.
Prezentare, Practică, Producere (Presentation, Practice, Production)
Aceasta este varianta britanică a metodei audio-linguale, observă Jeremy Harmer (2004, p. 80). Se constituie din trei etape. În prima etapă profesorul introduce elementele de limbaj ce trebuie asimilate. Studenţii exersează folosind tehnici de reproducere şi repetiţie. A treia etapă se referă la folosirea limbajului prezentat şi asimilat într-un mod original şi autentic de către elevi.
La fel ca şi în cazul metodei audio-linguale vocabularul şi gramatica sunt predate inductiv. Comunicarea primează, limba maternă nefiind folosită. Modelul este profesorul, acesta fiind cel care coordonează activitatea. Pentru că este o metodă bazată pe comunicare şi evaluarea se face tot în acest fel.
Metode moderne
Metoda directă (The Direct Method)
Inventatorul metodei este C. Berlitz. Principalul obiectiv al acesteia este acela de a învăţa studenţii să comunice într-o limbă străină. Nu este admisă traducerea, profesorul folosindu-se de lumea reală, imagini, pantomimă pentru a sugera sensul. Limba maternă nu este folosită deloc.
Gramatica este predată inductiv. Studenţii exersează vocabularul în context. Toate cele patru dimensiuni ale predării limbii sunt dezvoltate: capacitatea de exprimare orală, capacitatea de receptare a mesajului oral, capacitatea de receptare a mesajului scris şi capacitatea de exprimare scrisă. Tehnicile folosite sunt: conversaţia, citirea cu voce tare, exerciţii, compuneri, repetiţii.
Rolul profesorului este acela de a fi partener al studentului. Interacţiunea are loc între profesor şi studenţi, dar şi între studenţi şi studenţi. Auto-evaluarea este des folosită. Nu există evaluare formală; aceasta se face sub forma unui interviu şi a redactării unui text scris.
Calea tăcerii (The Silent Way)
Este o metodă introdusă de C. Gattengo, principiul de bază atestând faptul că predarea trebuie subordonată învăţării. Studenţii au un rol activ, fiind responsabili de propria lor învăţare. Aceştia exersează mult, principalele domenii pe care se pune accent fiind pronunţia şi gramatica.
Toate cele patru dimensiuni ale predării limbii sunt dezvoltate: capacitatea de exprimare orală, capacitatea de receptare a mesajului oral, capacitatea de receptare a mesajului scris şi capacitatea de exprimare scrisă. Limba nativă este folosită doar atunci când este necesar.
Rolul profesorului este acela de a ajuta elevii. Profesorul este tăcut, dar foarte activ; vorbeşte doar pentru a da anumite sugestii. Există interacţiune între studenţi. Greşelile sunt considerate ca fiind normale; studenţii sunt încurajaţi să se autocorecteze. Se pune accentul pe evaluarea continuă.
Suggestopedia
Inventatorul metodei este G. Lozanov. Metoda consta în aplicarea studiului sugestiei în pedagogie, dezvoltată cu scopul de a ajuta studenţii să depăşească barierele învăţării. Principalul obiectiv este de a accelera procesul învăţării folosind puterile mentale. Studenţii stau cât de confortabil posibil (scaune moi, muzică, o atmosferă plăcută). Ei primesc noi nume şi noi ocupaţii, de-a lungul cursului creându-şi chiar noi biografii.
Sunt două stadii ale lecţiei: una receptivă şi una activă. Studenţii participă la diferite activităţi: citesc, interpretează dialoguri, exersează diverse jocuri, dramatizări. Elementele pe care se pune accent sunt vocabularul, capacitatea de exprimare orală, capacitatea de receptare a mesajului scris şi capacitatea de exprimare scrisă. Gramatica nu este considerată ca fiind foarte importantă. Limba maternă a studenţilor este folosită dacă e necesar. Greşelile nu sunt corectate imediat, accentul fiind pe fluenţă. Nu există teste formale, fiind evaluată performanţa studenţilor în clasă.
Învăţarea limbii în comunitate (Community Language Learning)
Metoda provine din consilierea în domeniul învăţării, dezvoltată de C.A.Curran, care vede profesorii drept consilieri lingvistici. Principalele obiective sunt învăţarea limbii într-un mod comunicativ şi învăţarea despre propria învăţare. Se pune accentul pe comunicare, dezvoltarea pronunţiei, a capacităţii de receptare a mesajului oral, capacităţii de receptare a mesajului scris, precum şi discutarea unor elemente de gramatică. Limba nativă a studenţilor este folosită pentru ca aceştia să se simtă în siguranţă. Interacţiunea are loc atât între profesor şi studenţi, cât şi între studenţi. Rolul profesorului este asemănător cu acela al unui consilier care sprijină studenţii şi îi încurajează. Greşelile sunt corectate de către profesor. Evaluarea constă într-un test oral sau scris la finalul cursului.
Metoda răspunsului fizic total (The Total Physical Response Method)
Este introdusă de J. Asher. Metoda acordă o foarte mare importanţă dezvoltării capacităţii de receptare a mesajului oral. Unul din cele mai importante obiective este ca studenţii să se bucure de experienţa învăţării. Metoda are ca scop reducerea stresului în învăţarea unei limbi străine. Partea iniţială a lecţiei constă în modelare, profesorul dând comenzi, realizând acţiuni împreună cu studenţii. În a doua fază a lecţiei studenţii demonstrează că au înţeles comenzile.
În etapa iniţială profesorul vorbeşte şi studenţii răspund nonverbal; mai târziu rolurile se schimbă. Limba maternă este folosită doar la început, profesorul fiind coordonatorul studenţilor, studenţii fiind imitatorii acestuia. Studenţii vor vorbi atunci când simt că sunt pregătiţi. Profesorul este tolerant cu greşelile studenţilor. Evaluarea constă în verificarea înţelegerii prin realizarea unor activităţi.
Metoda comunicativă (Communicative Language Teaching)
Principalul obiectiv este fluenţa studenţilor. Se pune accent pe comunicarea „reală” (Harmer, 2004, p. 85). Toate cele patru dimensiuni ale predării limbii sunt dezvoltate: capacitatea de exprimare orală, capacitatea de receptare a mesajului oral, capacitatea de receptare a mesajului scris şi capacitatea de exprimare scrisă. Gramatica este învăţată prin practică. Limba maternă a studenţilor nu este folosită. Tehnicile folosite sunt: discuţii, dezbateri, jocuri de rol, activităţi comunicative scrise, drama etc.
Rolurile profesorului sunt acelea de facilitator şi manager al activităţii studenţilor, dar şi de partener al acestora, interacţiunea având loc în special între studenţi. Sunt folosite materiale autentice şi interesante. Erorile sunt tolerate în special în timpul activităţilor comunicative când accentul este pus pe fluenţă. Studenţii sunt evaluaţi atât oral cât şi în scris.
Studiu de caz
Aceste date teoretice stau la baza unei cercetări ce are ca scop determinarea metodelor folosite de profesorii de limba engleză în ciclul predare-învăţare. Metodele folosite în acest scop au fost de factură calitativă: interviuri şi chestionare bazate pe întrebări deschise. La acest studiu au participat 10 profesori care predau în şcoli generale şi licee din Timişoara şi o grupă de 10 studenţi, specializarea engleză din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii de Vest Timişoara..
Concluziile acestei cercetări au dus la stabilirea faptului că metodele moderne sunt preferate de către aceştia, îndeosebi metoda comunicativă. Cu toate acestea, nu sunt ignorate nici cele tradiţionale, anumite elemente ale acestora fiind des folosite.
Metodele tradiţionale menţionate de către profesorii şi studenţii care au participat la acest studiu au fost toate cele prezentate în partea teoretică a lucrării: metoda traducerii, metoda audio-linguală, Prezentare, Practică, Producere. Acestea sunt considerate încă eficiente şi folosite în predare.
Avantajele acestor metode constau în faptul că asigură cunoştinţe solide de gramatică şi vocabular, dezvoltă capacităţile de exprimare scrisă. Se pune accentul pe cultura şi literatura străină, care sunt aprofundate. Profesorul are un mai mare control al clasei decât în cazul metodelor moderne.
Dintre metodele moderne prezentate mai sus au fost menţionate doar câteva: metoda directă, metoda comunicativă şi metoda învăţării limbii în comunitate. Acestea sunt folosite cu succes, celelalte metode descrise, Calea tăcerii, Suggestopedia, Metoda răspunsului fizic total nefiind folosite. Motivele pentru care aceste metode nu sunt utilizate sunt lipsa lor de eficienţă în cadrul unor grupuri mari, cum sunt clasele de elevi cu care se lucrează în şcoli şi necunoaşterea lor.
Metodele moderne sunt preferate datorită eficacităţii lor sporite în ceea ce priveşte comunicarea, dezvoltându-se capacitatea de exprimare orală.. Alte avantaje ale acestora ar fi faptul că interacţiunea între profesor şi elevi şi între elevi şi elevi este sporită. De asemenea sunt metode bazate pe joc, ceea ce le face mai plăcute, motivaţia elevilor crescând. Se creează, astfel, noi oportunităţi pentru dezvoltarea limbajului şi folosirea lui în comunicare.
Concluzia finală este aceea că metodele tradiţionale coexistă cu cele moderne în predarea limbii engleze, fiecare având avantajele ei, elemente ce pot fi oricând folosite cu succes. Abordarea eclectică, după cum o numeşte Chastain (1988), este aşadar cea mai eficientă în predare, metodele folosite adaptându-se clasei de elevi.
Bibliografie:
• Chastain, K. 1988. Developing Second – Language Skills. Theory and Practice. Orlando Florida: Harcourt Brace Jovanovich Publishers.
• Harmer, J. 2004. The Practice of English Language Teaching. London: Longman.
• Larsen-Freeman, D. 1986. Techniques and Principles in Language Teaching. Oxford: Oxford University Press.
• Stern, H. H. 1996. Fundamental Concepts of Language Teaching. Oxford: Oxford University Press.
Citare:
Oprescu Monica, (2008). (02. nov.). Metode tradiţionale şi moderne folosite în predarea limbii engleze, apărut în Revista de Cercetare în Ştiinţele Educaţiei. Timisoara. disponibil la: http://www.rcsedu.info
Oprescu Monica, (2008). (02. nov.). Metode tradiţionale şi moderne folosite în predarea limbii engleze, apărut în Revista de Cercetare în Ştiinţele Educaţiei. Timisoara. disponibil la: http://www.rcsedu.info
Worksheets for the lesson plan(the 8th grade)
Worksheet 1
A few examples of australian expressions
Worksheet 2
False friends are pairs of words in two languages or dialects (or letters in two alphabets) that look or sound similar, but differ in meaning.
Since today’s lesson was about false friends I decided to tell you a few things about a false colony – Australia – which was first colonised by the British in order to relieve the overly full British prisons. However, only relatively small parts of Australia were used as penal settlements. Indigenous Australians inhabited the rest of the continent as well.The threat of Aboriginal attack, together with the fact that the continent was surrounded by water was considered enough insurance to prevent any convicts ever escaping back to England – which was the primary and original purpose of the colonies.
Worksheet 3
A few examples of australian expressions
Worksheet 2
False friends are pairs of words in two languages or dialects (or letters in two alphabets) that look or sound similar, but differ in meaning.
Since today’s lesson was about false friends I decided to tell you a few things about a false colony – Australia – which was first colonised by the British in order to relieve the overly full British prisons. However, only relatively small parts of Australia were used as penal settlements. Indigenous Australians inhabited the rest of the continent as well.The threat of Aboriginal attack, together with the fact that the continent was surrounded by water was considered enough insurance to prevent any convicts ever escaping back to England – which was the primary and original purpose of the colonies.
Worksheet 3
Lesson Plan-English language for the 8th grade
Lesson Plan
Teacher: Mogos Cristina
Date: 12.12.2011
Grade: 8th
School: Școala Generală cu clasele I – VIII, nr. 23, Timișoara
Time of lesson: 50 minutes
Textbook: Hotline Intermediate
Unit 6: Faraway Places
Lesson 3: Oz
(Limba modernă 2, anul 4 de studiu)
Lesson aims/ objectives:
1. To raise Ss’ awareness of the English language
2. To practice scanning
3. To deduce from the context the meaning of some new words
4. To answer the questions related to the text
5. To learn about Australia
6. To make a list of ‘false friends’
7. To identify and compare linguistic aspects between English and Romanian
Materials:
Textbook
Blackboard
Skills involved: reading, speaking, and writing
Class management: pairs,individually
ACTIVITY 1 Warm upAim: To raise students’ awareness of the foreign words in the English languageTo get students involved into the topicProcedure:
- Informal conversation, greetings
- Check if there are students which are absent
- Homework check (They had to solve ex. 2 at page 59 (done during that lesson).)
Interaction
T → SsSs → T
Timing
5 min
ACTIVITY 2 Reading + SpeakingAim: To practice scanningTo deduce from the context the meaning of some new wordsTo learn about AustraliaProcedure:
- Teacher names a student to come in front of the classroom to be asked some questions related to the Question tags, the previous lesson, and to be asked to say some examples of sentences showing the Passive Voice and write the sentences on the blackboard (all these for a mark).
- Then she writes on the blackboard the title of the new lesson and the date and tells the children to do so into their notebooks.
- They are asked to answer the two questions related to Australia in exercise 1 at page 60. They are asked to say everything they know about Australia and then to compare their ideas with the text by reading it. They are asked to read the text to find out more about Australia
Interaction
T → Ss
Ss → T
Timing
20-25 min
ACTIVITY 3 Reading + SpeakingAim: To answer the questions related to the textTo make a list of ‘false friends’To identify and compare linguistic aspects between English and RomanianProcedure:1. They are to find four things that show the British origins of the Australians in exercise 4 at page 61.Also,the teacher asks them if they know any linguistical differencies between British english and Australian english.If not,the teacher writes on the blackboard a few differences.
2 .Then they are to complete some given sentences from the text. They are to fill in with numbers showing percentage.
3.Then they are given some examples of ‘false friends’> drum (toba), mine (al meu), closet (debara), box (cutie), ban (interdictie), car (masina), commercial (reclama), crime (infractiune), far (departe), library (biblioteca), magazine (revista), mare (iapa), novel (roman), plane (avion), prize (premiu), preservative (conservant), ordinay (obisnuit, usual, normal).4.They are to write them into their notebooks. Teacher writes them on the blackboard.5.They are asked to think about and say other words of this kind.
Interaction
T → SsWorksheet(1)Ss → T
Worksheet(2)
Timing
20 min
Final activity (homework → 1-2 min.):
>They are to make a summary of this lesson. Next time they are named to say it, to present it (without reading it) - only who wants.
They also are to make a project about Australia on a sheet of paper(having as source of inspiration the following images-Worksheet 3)).They are to write the references (or bibliography).
They are to make a list of ‘false friends’. This is compulsory.
Bibliography:
Tom Hutchinson, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Manual pentru clasa a VIII-a (anul IV de studiu), Hotline Intermediate, Students Book, Oxford University Press
Abonați-vă la:
Postări (Atom)





